Sa vorbim despre Cutudean si Sf.Mirtean

Este atat de usor sa critici sau sa vorbesti de rau. Nu trebuie mare efort si nici cine stie ce constructii elaborate. Un simplu a gresit si munca unui om, a 11 oameni este trimisa la cosul de gunoi. Ca si pe marginea santului nu vrea nimeni sa vorbeasca despre realizarile sau implinirile lui x si y, ci doar despre nenorociri. Si chiar vorbele de bine sunt spuse cu buzele stranse, cu o tonalitate aparte din care sa reiasa ca ceva miroase in toata povestea respectiva, si ca cel laudat nu e chiar asa de bun si destept cum ar reiesi din intamplarea cu pricina.
Sa construiesti un articol laudativ constituie o problema caci nestarnind un interes imediat din partea cititorului el necesita o elaborare speciala, pe cand ca sa distrugi nu-ti trebuie decat un baros cu care sa dai tare. Forta bruta nimic mai mult. Toata lumea critica pe toata lumea. Ziaristii spulbera echipe, patronii jumulesc antrenori, acestia la randul lor arata cu degetul catre jucatori, iar jucatorii se rafuiesc cu presa. Un circ inchis la care noi asistam neputinciosi si vedem cum nu mai putem emite, nu pretentii, ci sperante catre o minune nici cu turcii, nici cu ucrainienii, caci cu italienii spaniolii sau englezii minunile sunt gata demult.
De ce sa scrii de bine despre victoria CFR-ului de la Basel cand ii poti critica jocul de pana in minutul 60. De ce sa scrii laudativ despre victoria Stelei cand poti comenta despre subtirimea adversarului. Apoi perdantele din Europa League sunt o paine alba si calda tocmai buna de molfait intr-o presa sportiva parca tot mai de scandal.
Este normal sa critici o infrangere nimic de zis, dar si mai normal intr-o lume normala este sa te bucuri de o victorie, nu sa o regreti pentru simplu motiv ca nu stii sa scrii decat despre esecuri, si sa palavragesti in schimb despre posibilul viitor esec.
Am fost tentat sa dau de toti peretii cu alde Cutudean dupa esecul cu Metalist si sa umilesc cu vorbe goale harul lui Sfintmirten. Aveam tot dreptul caci la vremea lor ii ridicasem in slavi pe cferistii clujeni. Apoi m-am gandit: oare cum putem fi noi geto-dacii superiori otomanilor, romanilor, rusilor sau habsburgilor. Le mai dam asa din cand in cand, o data la un secol, cate o mama de bataie dar in general ne calca in picioare din toate punctele de vedere: economic, social, cultural si bineinteles sportiv. Ei sunt varful, noi suntem pleava. E adevarat ca unii dintre noi nu se impaca cu ideea dar evidentele nu pot fi contrazise.

P.S. Acest text l-am scris acum cateva zile insa n-am apucat sa-i fac vant pe net. Aseara Clujul a obtinut a patra victorie consecutiva in preliminariile C1 insa ziarele au confirmat ce spun eu. Forte putin vorbim despre realizari si mult prea mult despre nimicuri. Maine presa va vui deoarece urmeaza doua rezultate negative. Are vaca lapte.
Abonează-te si primește ultimele noutăți
Scrieţi codul de control "5699"
Sau foloseste acest feed RSS
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one